Primarul municipiului Arad se laudă peste tot cu aşa-zisele lui realizări. În realitatea cele care atrag atenţia sunt nerealizările sau lucrurile pe care le-a făcut cu costuri enorme. În rândurile de mai jos prezentăm o listă cu aceste minusuri serioase ale edilului (partea a doua).
1 Una dintre cele mai frumoase şi căutate oaze de linişte şi de recreere pe timpul verii, Ştrandul Neptun, a fost pur şi simplu distrus, în mod voit, de către aşa-zisul primar al arădenilor. Costul intrării pe ştrand este ruşinos şi în acelaşi timp nesimţit de mare: 13 lei pentru maşină şi 3 lei pentru fiecare pasager sau adult. Zona teraselor a fost lăsată în paragină, iar ştrandul arată ca unul îmbătrânit şi lipsit de viziune.
2 Deși Aeroportul Arad s-a zbătut ani de zile să supravieţuiască la limitele subzistenţei, edilul și-a ocrotit directorii angajați politic și salariații veniți pe pile, care încasau salarii babane pentru o activitate de câteva ore pe săptămână. Aeroportul – aflat pe marginea prăpastiei în anii trecuți, încasa subvenții substanțiale de milioane de lei la administrația județeană, mai mult de jumătate din finanțări ajungând în buzunarele conducerii și personalului. Cu toate că aerogara era în declin, iar de profit nu se punea problema, municipalitatea nu a militat pentru găsirea unor soluții care să scoată instituția din colaps. Ani întregi nu s-a făcut nimic. Transformarea recentă a terminalului Cargo, în terminal de pasageri s-a făcut printr-un credit luat de Aeroportul Arad și garantat de Consiliul Județean.
3 Când e voba de interese, edilul nu ține cont de nimic. Multă vreme, edilul s-a arătat public revoltat de situația de la Compania de Apă – o altă instituție supraîncărcată de personal în mod nejustificat. În repetate rânduri, acesta a arătat cu degetul spre conducerea operatorului. A părut contrariat de salariile pe care le încasau directorii, de încrengătura de relaţii şi pile existente și a invocat lipsa de profesionalism. Mai mult, acesta a a vorbit despre calitatea nu tocmai bună a lucrărilor derulate de companie în județ și municipiu, în cadrul unui masterplan pe fonduri uriașe.
Consiliul Județean a dorit schimbarea sistemului de manageriere al operatorului de apă – canal, prin trecerea de la un sistem unitar, la un sistem dualist. Asta ar fi însemnat căderea conducerii Companiei de Apă. Surpriză – primarul s-a sucit cu 180 de grade. Proiectul de schimbare a sistemului de conducere al Companiei de Apă, supus la vot în Consiliul Județean la începutul acestui an a fost respins de primar pe motiv că …nu este momentul. Deși schimbarea sistemului ar fi însemnat și prețuri mai mici la serviciul de apă-canal, proiectul a căzut momentan.
Edilul a fost acuzat atunci de reprezentanți din administrație, că a întors placa după ce, Gheorghe Bănățean i-a promis susținere financiară în campanie.
Tevatura politico-administrativă merge mai departe. Consiliul Judeţean a apelat la instanţă, după ce, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă – Canal, a respins cererea urgentă de aprobare a avizului favorabil pentru modificarea sistemului de conducere al Companiei de Apă – din unitar, în dualist.
4 Chiar dacă se laudă cu realizări în domeniul sportului, actualul primar poate fi considerat călăul acestuia. În afară de cluburile casei, ce acceptă regulile edilului de finanțare, celelalte grupări din orașul nostru se zbat într-o sărăcie lucie. Unele dintre ele au intrat chiar au dispărut.
În ultimul mandat, Aradul nu mai are niciun club de box! Altădată, nobila artă dădea țării pugiliști de valoare, astăzi nu mai există pe harta municipiului. Și asta în timp ce competiții gen Cupa Davis, care a atras la sală 2-3 mii de oameni în trei zile și Cupa Europei la Aruncări Lungi, întrecere de două zile, au „înghițiț” sute de mii de euro din bugetul local.
La sporturi de echipă la nivel de seniori, Aradul e prezent cu doar două formații în primele eșaloane. Cea de polo a AMAEF-ei, care nu îndrăznește să aspire mai sus de locurile 4-5 și care oricum nu ar avea unde să retrogradeze și ICIM Arad, care tocmai în acest an a fost scoasă de pe ruta performanței și aruncată și ea în mediocritate. Și toate astea în timp ce, cu sprijin de la autoritățile locale, Oradea are campioane naționale la baschet masculin și polo, iar Timișoara, campioană națională la rugby.
Primarul susține că nu are legislație pentru a finanța cluburile sportive, însă el omite să spună că Universitatea Aurel Vlaicu Arad, club susținut de Minister, i-a propus încheierea unui parteneriat public – public, prin care banii pot fi folosiți fără probleme pentru performanța sportivă.
De stadioanele pe care le-a dărâmat în Arad deja știe toată lumea, cu mențiunea că ele nu sunt doar cele trei mari: Astra – Vagonul, Strungul și Telecom, pe locul cărora au apărut hypermarketuri și un Mall. Pielaru, Iamba, Vagonul 2, Strungu 2 și Gloria 2 au dispărut și ele de pe harta municipiului.