Probabil nu ați observat că la viitoarele alegeri va mai fi prezentă încă o persoană în secția de votare. Nu, nu este vorba de alegătorul din „diaspora” via plicul trimis prin Poștă. Oricum, dacă mulți nu au observat despre ce este vorba, aflați mai jos cine a observat și de ce pare să fi întârziat publicarea acestui lucru.
Nu înțelesesem de ce la instalarea Guvernului Cioloș, primarul actual Gheorghe Falcă anunța în presa scrisă diin Arad că printre prioritățile fostului ministru și comisar al Agriculturii trebuie să se înscrie organizarea de alegeri corecte. Și nici de ce în perioada în care administrațiile locale aflau de existența noului tip de persoană în secția de vot, șeful hăituit de DNA al PSD trasa un (alt) principal obiectiv Cabinetului în domeniul electoral: alegeri corecte. Când am constatat întârzierea publicării anunțului privind operatorii de calculator ai Sistemullui Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV) din partea Primăriei, am început să-mi pun întrebări.
Ce este Operatorul de Calculator?
„Poate avea calitatea de operator de calculator al secției de votare orice persoană care îndeplinește următoarele condiții:
a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
d) are capacitate deplină de exerciţiu;
e) a absolvit învățământul general obligatoriu;
f) are cunoștințe de bază în tehnologia informației.”
Normele metodologice privind acest tip de persoană în secțiile de votare și detalii privind sistemul informatic au fost aprobate de Hotărârea A.E.P. nr.9 / 28.10.2015 și publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr.812 din 2 noiembrie 2015. De la începutul lunii noiembrie, instituțiile abilitate aveau timp să informeze cetățenii cu privire la posibilitatea participării la viitoarea selecție. Mai multe instituții au fost anunțate de Prefectură să disemineze anunțul. Dar până la urmă, cererile pentru a îndeplini acest rol în alegeri trebuiau depuse la Autoritatea Electorală Permanentă sau la Primării. Acestea din urmă aveau chiar solicitarea expresă de a trimite liste cu persoane interesate mai departe la autoritățile naționale.
„Potrivit prevederilor art. 121 alin. 1 si 2 din Legea nr. 115/2015, coroborate cu dispozițiile art. 84 alin. 16 și art. 109 alin. 1 și 2 din Legea nr. 208/2015, Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, Presedinții Consiliilor Judetene și primarii trebuie să asigure operatorii de calculator ai birourilor.”
Conform principiului subsidiarității, de la nivelul cel mai apropiat de cetățean trebuie tratată problema. Acum, sediul A.E.P. nu mai este în pivnița de lângă intrarea în sediul PDL (actual PNL), acolo unde s-a mutat și Biroul de Registratură al Primăriei Municipiului Arad. Personalul de la Primărie știa că s-a mutat biroul filialei A.E.P., dar nu au putut să-mi spună unde. În fine, sunt trimis de la Registratură la camera 37 din Palatul Administrativ, unde în mod birocratic mi se indică pașii următori (testul de selecție ș.a.m.d.). Am cerut un număr de înregistrare. Este 17 noiembrie. În zilele în care am depus cererea, aflu că Autoritatea Electorală Permanentă va avea chiar de atunci un nou șef. Adică o șefă, în persoana Mirelei Rad, fostă șefă a serviciului juridic pe vremea Guvernului Boc în Prefectura condusă de Călin Bibarț.
Vineri seara apare pe website-ul Primăriei anunțul. Duminică află și mass-media. Abia în 23 noiembrie este anunțat în presa scrisă că sunt așteptați doritori la camera 37. Până pe 24 noiembrie! Adică ai o zi la dispoziție să te decizi dacă dorești, îndeplinești condițiile și să vii la Palatul Administrativ să depui cererea (exista și varianta e-mailului, dar pentru a te asigura că ești luat în seamă, varianta fizică, în care primești un număr de înregistrare pe o bucată de hârtie, necesită deplasarea la sediul instituției).
Primăria Arad știa, dar a întârziat inexplicabil
„Așa, și?” ar putea fi întrebarea cititorilor acestui articol la acest moment. Păi, cum va mai intrat o persoană atât de importantă pentru procesul electoral în fiecare secție de vot? Adică, cel care verifică buletinele pentru a decide dacă e sau nu în regulă să continue persoana să se găsească pe liste și să voteze, poate fi aproape oricine. Iar șansele ca cei cu adevărat interesați să facă acest rol democratic se reduc drastic când informația nu a fost diseminată corespunzător și din timp. Problema întâmpinată a fost lipsa de deschidere sau transparență privind selectarea operatorilor. Primăria Arad, cu toate că știa de existența acestei cerințe încă de la debutul celei de-a doua săptămână din noiembrie, a preferat să trimită presei anunțul în week-end-ul dinainte de încheierea procesului de aplicare. De ce?!
„Sesiunile de examinare vor fi organizate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), cu sprijinul Autorității Electorale Permanente și al Institutului Național de Statistică.”
Câți dintre operatorii de calculator vor fi „oamenii Primarului”?
Pe lângă reprezentanții partidelor sau allianțelor electorale, eventuali observatori, președintele de secție și locțiitorul acestuia, când veți trece de jandarmul de la intrarea în secția de votare, veți fi întâmpinați de un operator de calculator. Operatorul de calculator, neîngrădit de apartenența sa la vreo formațiune politică, va avea sarcina de a verifica și introduce în baza de date de la nivel național votanții care se prezintă la alegeri. Întrebarea din subtitlu se poate constata doar după selecția lor. Când ai însă un primar care este și președintele unei formațiuni politice, ce siguranță putem avea că acei operatori nu vor fi membri unui singur partid? Și când orașul în cauză a fost suspectat la momentul ultimului scrutin de alegeri locale că nu ar organiza alegeri corecte, bănuielile sunt și mai întemeiate.
Dacă procesul de selecție era transparent de la bun început, mediatizat și promovat la fel cum ar trebui să fie dezbaterile publice, întrebarea nu își avea rostul! Dar în situația pe care o înregistrăm la Arad, mai este procesul electoral obiectiv, mai sunt alegerile 100% corecte?
Să nu uităm: Gheorghe Falcă este cel care dorește un singur tur la alegerea primarilor motivând procedura huiduită de recentele manifestații de stradă ca o siguranță pentru „stabilitate în administrație”. Apoi tot el este care ieșea pe străzi noaptea în campania electorală să dea jos bannerele adversarilor politici. Măsura anti-fraudă gândită s-ar putea să nască probleme. La fel ca cererea pentru alegerile prezidențiale a celor domiciliați în altă țară, ce a rezultat în cozi lungi și frustrare, operatorii de calculator ar putea să îngreuneze procesul electoral. Sau chiar să-l dea peste cap! Când instituția are problemele pe care le-am enumerat mai sus, despre ce încredere mai putem vorbim în sintagma alegeri corecte?
Acest text reprezintă exclusiv opinia autorului, pe care îl puteți găsi și la adresa JIMM.ro