Nivelul de pregatire a profesorilor influenteaza abandonul scolar. Un raport ARACIP arata ca profesori necalificati sunt mai ales la sate

teacher1 Custom

Nivelul scazut de pregatire a profesorilor duce la abandon scolar. Concluzia apartine Agentiei de Asigurare a Calitatii in Preuniversitar, care a publicat recent un raport pe baza datelor completate de scoli. Printre concluzii: diferente mari intre calificarea cadrelor didactice de la oras, fata de cele de la sate. Concret, profesorii cu doctorat si cu gradul didactic I sunt puternic concentrati in scolile din orase, in timp ce la sate gasim mai ales profesori necalificati.

Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP)a publicat un raport de cercetare care se bazeaza pe date colectate in anul scolar 2013-2014. Studiul a fost realizat pe 6.727 de unitati de invatamant din 2.352 de localitati. Din numarul total al scolilor prezente in esantion, 3.677 sunt scoli cu clasele I-VIII, peste 1.000 sunt gradinite, aproximativ 1.500 sunt licee, scoli profesionale si scoli postliceale.

ARACIP  se afla in subordinea Ministerului Educatiei, iar scestea sunt toate scolile care au completat baza de date existenta la nivelul institutiei. Mai multe date despre Metodologie, de la pagina nr. 17 a Raportului

“Rata de abandon scolar se coreleaza negativ cu nivelul de pregatire a profesorilor, dar nu se coreleaza cu bugetul/cadru didactic, cu timpul mediu de deplasare sau cu procentul copiilor/elevilor care fac naveta zilnic”, anunta ARACIP. Cu alte cuvinte, cu cat abandonul scolar intr-o institutie de invatamant este mai mare, cu atat profesorii de care fug elevii sunt mai prost pregatiti. Insa nivelul de pregatire a profesorilor nu este singura tara pentru elevii din aceste scoli. Studiul arata ca si “nivelul de educatie a parintilor este mai mic acolo unde rata abandonului scolar este mai mare”.

Un alt avertisment care se desprinde din studiul Agentiei se refera tot la calitatea formarii profesorilor: “Exista mari disparitati in privinta calificarii cadrelor didactice, fiind constatata o concentrare puternica a cadrelor didactice cu doctorat si cu gradul didactic I in unitatile de invatamant din mediul urban si a celor necalificate sau calificate cu si fara definitivat, in mediul rural”.

Pe scurt, care sunt concluzile privind nivelul de educatie a familiei:

  • Nivelul de educatie a parintilor este mai mic acolo unde rata abandonului scolar este mai mare.
  • Nivelul de educatie a parintilor este mai mare in scolile cu rezultatele scolare (curente si la evaluari / examene nationale) mai bune (corelandu-se, mai ales, cu procentul notelor/mediilor mari).
  • Exista o corelatie, semnificativa din punct de vedere statistic, intre nivelul de educatie a parintilor cu mediile de absolvire (din gimnaziu si liceu) si cu rezultatele la Evaluarea nationala de la finele clasei a VIII-a si, respectiv, la examenul de Bacalaureat, doar in mediul urban (unde, de altfel, se inregistreaza si un procent semnificativ mai mare de parinti cu studii superioare). Se pare ca, in mediul rural, scoala reuseste sa compenseze mai mult influenta negativa a nivelului redus de educatie a parintilor.
  • Nivelul de educatie a parintilor este mai mare in scolile in care si nivelul de calificare a profesorilor este mai mare.
  • Nivelul mediu de educatie a parintilor elevilor / copiilor din invatamantul special este simtitor mai mic decat nivelul de educatie a parintilor elevilor / copiilor din invatamantul de masa.
  • Nivelul mediu de educatie a parintilor copiilor din gradinite este mai mare decat nivelul mediu de educatie a parintilor din celelalte unitati scolare de nivel preuniversitar.
  • Nivelul mediu de educatie a parintilor copiilor / elevilor din gradinite si scoli private este mai mare decat nivelul mediu de educatie a parintilor copiilor / elevilor din gradinite si scoli publice.
  • Nivelul de educatie a parintilor se coreleaza negativ cu procentul copiilor / elevilor de etnie roma din unitatea scolara.
  • Nivelul de educatie a parintilor se coreleaza negativ cu procentul copiilor / elevilor cu dizabilitati (CES) din unitatea scolara.
  • Nivelul de educatie a parintilor se coreleaza negativ cu nivelul absentelor / elev. Legat de acest aspect, cele mai multe absente/elev sunt inregistrate la elevii din mediul urban, ai caror parinti au un nivel foarte scazut de educatie.
  • Timpul mediu de deplasare al elevilor la si de la scoala creste, in mediul urban, odata cu nivelul de educatie a parintilor.

Concluzii referitoare la modul de functionare a scolilor si liceelor:

  • Procentul elevilor cu domiciliul in alta localitate decat scoala (invatamant primar si gimnazial), care fac naveta zilnic, este dublu in mediul rural fata de cel urban.
  • In schimb, procentul elevilor de liceu care au domiciliul in alta localitate decat scoala si care fac naveta zilnic, este mai mic cu 5% in mediul rural fata de cel urban.
  • Exista o corelatie slaba intre rezultatele scolare si modul de functionare a liceelor (intr-un schimb sau in doua schimburi), rezultatele fiind putin mai bune (cu 0,1-0,2 puncte mai mult la examenul de Bacalaureat) in unitatile care functioneaza intr-un singur schimb.
  • Timpul mediu de deplasare a copiilor/elevilor la si de la gradinita/scoala este de 17-19 minute, cu circa 1 minut mai mult in mediul rural fata de cel urban.
  • Timpul mediu de deplasare la liceu este sensibil mai mare atat in mediul rural (circa 25 minute, in medie) cat si, mai ales, in mediul urban (circa 32 minute). In Bucuresti, timpul mediu de deplasare, pentru elevii de liceu, este de peste 41 minute.
  • Timpul mediu de deplasare este afectat, cel mai mult, de existenta/inexistenta transportului scolar special dedicat (si mai putin de existenta/inexistenta mijloacelor publice sau private de transport sau de adecvarea programului acestora la orarul scolii).
  Fast Park – parcări supraetajate în cartierele Aradului

Concluzii referitoare la profesori:

  • Rata de abandon scolar se coreleaza, negativ, cu nivelul de pregatire a profesorilor, dar nu se coreleaza cu bugetul/cadru didactic, cu timpul mediu de deplasare sau cu procentul copiilor/elevilor care fac naveta zilnic.
  • La gimnaziu, numarul mediu mic de elevi/cadru didactic se coreleaza cu rezultate mai bune ale invatarii (exprimate prin mediile claselor V-VIII), doar in mediul rural si numai daca numarul de elevi este sub 18.
  • La gimnaziu, in mediul urban, in general, numarul mediu de elevi/cadru didactic se coreleaza pozitiv cu rezultatele invatarii(mediile claselor V-VIII) – adica se obtin rezultate mai bune daca numarul de elevi / cadru didactic este mai mare.
  • La nivelul liceelor teoretice numarul mediu de elevi / cadru didactic nu se coreleaza cu rezultatele scolare.

Sursa: www.hotnews.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Îți dorești un prieten pe viață?
Adoptă un cățel
Click aici
Îți dorești un prieten?
Adoptă un cățel
Click aici