”PESCO reprezintă unul dintre instrumentele care oferă posibilitatea dezvoltării unor formule de cooperare intensificată, în formate flexibile de participare a statelor membre UE, având ca obiectiv îndeplinirea unor obiective mai ambiţioase în domeniul apărării. Astfel, se oferă oportunitatea ca statele membre UE care îndeplinesc criterii avansate în domeniul capabilităţilor militare şi doresc asumarea unor angajamente suplimentare să realizeze între ele o cooperare structurată”, se arată într-un comunicat al MAE.

O decizie finală privind „Uniunea apărării” este aşteptată pentru Consiliul European din luna decembrie. Dintre statele membre, Irlanda, Portugalia şi Malta nu au luat încă o decizie privind participarea la PESCO, aceasta fiind una voluntară. De asemenea, este de aşteptat ca Danemarca şi Marea Britanie să nu participe.

„PESCO este o iniţiativă de cooperare structurată permanentă care este permisă de Tratatul de la Lisabona (…), dar care are ca obiective să determine statele UE să îşi consolideze capacităţile proprii de apărare, să coopereze mai bine între ele pentru a atinge anumite obiective care însă trebuie să fie complementare cu cele ale NATO”, a declarat, pe 3 noiembrie, consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

Bogdan Aurescu a afirmat că România este interesată de 10 dintre proiectele PESCO.

„În cadrul acestei cooperări structurate permanente au fost indentificate în jur de 20 de angajamente pe care statele care doresc să participe (…) şi le asumă şi care sunt în diverse domenii, se referă la creşterea cheltuielilor pentru apărare, o cooperare mai bună în ceea ce priveşte grupurile de luptă ale UE, sprijinirea misiunilor civile şi militare, mai ales ale UE în cadrul Politicii de securitate şi apărare comună şi un numpr de proiecte care au venit din parte statelor interesate. S-au strâns un număr de 44 de proiecte şi România a propus un număr de proiecte. Noi suntem interesaţi de 10 dintre acestea. Există o decizie a CSAT de a participa încă de la început în această formă de cooperare structurată permanentă şi, evident, că unul dintre parametrii pe care noi i-am propus şi i-am susţinut clar au fost deschiderea pentru toate statele care doresc să participe, să nu mai asităm la nuclee de integrare care sunt rezervate doar unora şi cei care doresc să vină să fie opriţi la uşi – aşa cum se întâmplă din păcate cu aderarea Românei la Schengen, şi în acelaşi timp să existe o complementaritate reală cu ceea ce se întâmplă în cadrul NATO, să nu existe duplicări cu ceea ce se întâmplă în cadrul NATO”, a spus Aurescu.

  NATO nu vrea să lupte împotriva teroriștilor ISIS

Bogdan Aurescu a afirmat că nu vom putea vedea o armată europeană care să ia locul NATO, ci „ mai degrabă o dezvoltare a dimensiunii europene a apărării în acele locuri în care NATO nu este neapărat cel mai indicat să se ocupe sau nu are atât de multă expertiză”.

FT: O victorie a Germaniei

Acordul pe tema Cooperării Structurate Permanente (PESCO ar putea include proiecte de genul fabricării în comun a unor noi tipuri de tancuri sau lansării unor operaţiuni militare multinaţionale.

“Amploarea proiectului constituie o victorie pentru Germania, care a pledat pentru o implicare de cel mai înalt nivel în ceea ce este considerată drept o iniţiativă crucială. Apar însă semne de întrebare privind modul în care se va putea derula proiectul şi cât de eficient va fi”, comentează editorialistul Michael Peel, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Statele UE susţin un nou acord în domeniul apărării comune / Toate ţările UE, cu excepţia a cinci, se alătură planului de relansare a eforturilor în sensul creării unor capabilităţi militare comune”.

“Berlinul şi Parisul au coordonat eforturile pentru lansarea Cooperării Structurate Permanente (PESCO), iniţiativă susţinută şi de Italia, Spania, precum şi de ţările est-europene, membre noi ale UE. Cele cinci ţări care au preferat să rămână în afara iniţiativei sunt Marea Britanie, Portugalia, Irlanda, Malta şi Danemarca, aceasta din urmă având o clauză prin care nu participă la politicile UE în domeniul apărării”, explică FT.

Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a catalogat PESCO drept “un pas mic pentru Bruxelles, dar un pas uriaş pentru Europa”. Anterior, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a observat că PESCO este “o frumuseţe adormită” în cadrul Tratatului Lisabona (semnat de ţările UE în anul 2007), o recunoaştere tacită privind stadiul incipient al eforturilor paneuropene în domeniul apărării.

Cei mai mulţi analişti sunt rezervaţi în evaluările privind eficienţa PESCO. Tomas Valasek, directorul filialei europene a Institutului Carnegie, consideră că proiectul PESCO va conduce la reducerea costurilor de producţie pentru echipamentele militare europene, stabilind şi angajamente privind cuantumul bugetelor apărării. Însă PESCO riscă să fie eclipsat de iniţiative separate organizate în cadrul NATO ori în mod individual de state membre UE noteaza gandul.info